Intr-o lume in care pierd numai eu....totul e atat de fals.....bla bla...nu mai credeti nimic...totul e minciuna. punct!

Alta pierdere

Se spune ca speranta moare ultima...si ce se face atunci cand desi ai tinut cu toate fortele sa o trezesti la viata, moare si ea?Mai ramane doar sa te resemnezi ca ai mai pierdut ceva,ca s-a ales praful de luni de munca,ore de sperante facute si mii si mii de peisaje imaginate.Ca nu mai esti unde trebuie si ca rutina continua,ca ai cautat sa faci ceva dragut si te-ai ales cu dezamagirea.

"asta e" "asa a fost sa fie" "ghinionul nostru" sick of that.

Hai sa punem punctul final,sa dam pagina,sa inchidem fereastra catre o alta bucurie sa ne prefacem ca nu stim ce inseamna "renuntare".

Hai sa ne indreptam privirea catre alte orizonturi si sa speram ca odata si odata nu o sa mai fim "pedepsiti" pe nedrept.Hai sa uitam!

Hai sa continuam ritmul vesnic lenes,sa ne rugam sa nu mai ne stropeasca "lava dezamagirii" si ca norul sa nu ne mai umbreasca speranta.

Hai sa revenim la normal.Ce frumusete ne asteapta.....mai avem sperante de refacut,teze de dat,prieteni de ajutat,minciuni de inghitit,falsitate de ignorat.....

PS:Felicitari noua!Piesa este minunata.Este si o sa fie aici sau in Italia, oriunde.Pacat ca timpul trece......si trece....tic tac.............................end!....Chhh...over!!

O clasa de ciudati

Coelgi care cititi postul...imi cer scuze...titlul e doar un citat.Nu ma intrebati cine caci sursa nu se dezvaluie.Sa va multumiti sa stiti ca e o personalitate si inca ce personalitate(Ala care se prapadeste de ras!!!) asa....ce ziceam?A da! O clasa de ciudati....Cum sa nu....deci....unu e un pripas amarat si un prieten de incredere....alta e o prajitura pufoasa dar persoana pe care o suni ca sa ii plangi in telefon la orice ora....altu este un zgarcit si un fitos dar are stilul lui original....alta este pisicita si sensibila dar spune ce gandeste....alta este retrasa insa fata de cei pe care ii iubeste e mai aproape ca niciodata.Si continuam cu unii care sunt naivi si tontolini dar sunt farmecul clasei altii care se uita in oglinda de la telefon dar sunt cei fara de care nu am mai fi "noi".Si sunt unii care casca gura pierduti in zare dar hey....noi de cine am mai rade?Si fara ea ar mai fi la fel?(ala care da din cap in semn de nu).

As mai zice atatea dar cred ca voi ati prins ideea.Da,fratilor!Astia suntem noi si da...poate ca suntem ciudati dar nu e lege care sa ne pedepseasca.Suntem noi si atat si cred ca e cazul sa invatam sa ne cam respectam unii pe altii!!!(ala care scoate limba si ala care face cu ochiul)

Asa ca ....data viitoare cand se mai emite o noua "Dogma"(astazi am invatat exact ce inseamna si sunt mandra)de genu o sa va tin la curent.....pana data viitoare haideti sa incercam sa nu mai vorbeasca gura fara noi...sau ma rog....ce mai face ea acolo....(ala care face cu ochiul intentionat)Deci....(ala care face cu mana in semn de PA)!

Curat protest!!

Protestez ca  ma enerveaza nedreptatea!

Protestez ca nu mai suport sa vad un profesor care isi varsa nervii p elevi!

Protestez pentru ca nu imi place discriminarea!

Protestez pentru ca nu putem sa suportam pe cineva care nu ne suporta!

Protestez pentru ca nu mai e democaratie aia in care nu se asculta ambele variante!

Protestez pentru ca altceva nu pot sa fac!

Protestez aici pentru ca altundeva ar fi nesimtire!

Si in final protestez pentru ca nu pot sa protestez altfel...dar oricum protestez!!!!!!

Cerem demisia!

Desfiintarea blogo-socio-sclavala

Ha....ti-am zis ca o sa fac asta.....si ghici dc?Pentru ca nu imi dai guma de copii(mi-ai dat doar 1 data si atunci jumate) pentru ca raspunzi urat cand ai zile proaste si apoi bati in retragere cu un zambet lama....pentru ca ne-ai jignit, pe mine si p pisi(se stie ea care) pentru ca nu mi-ai luat martisor pe motiv de zgarcenie.....pentru ca atunci cand "bati palma" u chiar o bati pana o omori.....pentru ca astazi mi-ai zis ce gandeai cand ai zis sa convertim blogul in bani....:D si deci...asa de final...pentru ca respiri :)))  hai ca te-am desfiintat maxim.

 

                                                                               XoXo Palamida comestibila

                                                  

Era odata...

Era odata o prietenie stransa si frumoasa.Se iubeau si se respectau.Increderea era icoana lor si stiau ca nimic nu va putea sa distruga podul uneia catre cealalta.Timpul trece si uneori e rau...au inceput sa cada scandurile podului una cate una.Minciuna s-a strecurat intre ele si totul a ramas in urma.A plecat una cate una...nimic nu e intamplator.Se poate sa fie totul imaginar?Se poate sa te simti strain fata de cineva care ti-a fost alaturi mereu la propriu?Se poate sa te inseli si sa traiesti mereu cu o impresie gresita?Si a ramas fara ele...dar viata continua.Prieten e el care iti e alaturi si care te iubeste din priviri si din fapte nu din vorbe.]

Am inteles ca acolo unde cade o piatra asa e scris....am inteles ca acolo unde e suferinta o sa vina mai tarziu fericirea....am inteles ca nimic nu se intampla fara rost...am inteles ca iubirea si increderea se da in bucatele mici si treptat....am inteles ca viata nu e deloc grea atunci cand o vezi usoara....am inteles ca sa fiu eu nu e nimic din ce ar putea altii sa faca.

Perfectiunea ce produce suferinta sau Doamna Plinadea

Vai cat de simplu e sa judecam fara sa analizam mai intai daca nu cumva suferim de aceeasi "boala".Cum sa intrebi ceva si apoi sa nu astepti sa ti se dea raspunsul pe motiv ca nu te mai intereseaza?Cum sa jignesti o persoana doar pentru ca are alte gusturi si pentru ca gandeste altfel?Pe ce motiv ai tu dreptul sa iti bati joc de cineva care dupa umila si neinteresanta ta parere valoreaza mai putin ca domnia ta?

Spui ca nu conteaza de religie nationalitate sau culoare, toti suntem egali dar e doar o impresie de incipit pentru ca in libertatea gandirii tale esti cea mai egoista si discriminatoare persoana.Dar cine sa te judece cand nimeni nu te ajunge?Si da eu am mancarimi pe piele cand te ascult sau te vad.Si da imi provoci sila cu falsitatea ta.Si da exista persoane mai bune ca tine.Si da....esti o suferinda a vietii.

Dar priveste partea buna a lucrurilor....ai avut onoarea sa te regasesti intre randurile blogului meu....dar ce crezi?Daca nimeni nu o sa imi citeasca postul este pentru ca nimeni nu te iubeste...pentru ca nu are de ce....Asta e....have a nice life....but you can't! big  kiss....you really need it!:*

Respectul

Mi-a atras atentia tema respectului din ziua de azi.Si nu ma refer doar la respectul gen "lasat femeie batrana sa se aseze pe scaun in autobuz" ci la respectul de zi cu zi,la respectul de sine,la respectul fata de viata.

Nu sunt o fiinta perfecta si nici nu cred ca exista asa ceva insa respectul nu este o calitate sau un defect este doar ceva vital.Multi gresesc considerand ca doar pentru ca au lasat o femeie in fata la coada din magazin sau pentru ca au dat 1 ban unui om sarac si-au facut datoria pentru restul lunii.Nu e chiar asa.

Am vazut astazi un film...ce e drept insipirat din fapte reale...ce se intampla in ziua de azi din ce in ce mai des.Este vorba despre o fata de 16 ani care ramane insarcinata si decide sa dea copilul unei familii care ii va putea da ceea ce ea nu poate.Mi se pare atat de ciudat sa dai o viata...un copil ca si cum destinul lui iti apartine.Doar pentru ca nu poate sa raspunda pentru el i se iau toate drepturile.Inainte de asta se considera obtiunea avortului sau mai bine zic "crima cu premeditare".Unde mai e respectul fata de viata?Cine poate sa decida cand sa moara o fiinta?

Din ce in ce mai multi tineri care se drogheaza sau care consuma alcool pana la epuizare.Sa te bucuri de viata nu inseamna sa faci tot ceea ce e gresit pentru ca apoi sa iti para rau.Sa ai respect fata de tine este sa stii cand sa spui nu fara sa iti pese de grup,de parerea altora.Sa ai respect fata de tine implica sa ramai singur in lumina cu propriile principii si valori chiar daca pare tentanta partea plina de intuneric unde nu te regasesti.

Sa ai respect fata de tine este sa nu iti fie niciodata rusine de ceea ce ai facut candva,sa poti sa iti recunosti o vina si sa iti iei niste aplauze tot cu fruntea sus,sa poti sa o iei de la capat chiar daca totul pare pierdut si sa reusesti.

Nu sunt multe de facut...dar uneori pare atat de greu incat unii se lasa invinsi de nesimtire.

People change...

Asta e fraza zilei...a devenit un motto pentru mine in ultima perioada.Observ cu tristete ca toti se schimba si nimic nu e la fel.Sincer ma asteptam ca frunzele sa fie verzi si apoi galbene....cameleonul sa aiba mai multe culori ....insa nu credeam ca oamnii se pot schimba atat de mult.Si ce e dezamagitor este ca nu se mai stinge procesul de schimbare si ca nu reusesc sa mai recunosc inceputul in niciuna dintre etape.Ma simt de parca nu mai cunosc persoanele acestea cameleonice.Sa cresti o viata langa asemenea oamenii si sa realizezi ca in esenta nu ii mai cunosti.Ce poate sa schimbe un om atata de mult?Macar o urma de calitate sau defect dinainte trebuie sa rescunoti...dar asa sa devina o enigma ptr tine o persoana apropiata ....sa se transforme din apropiat in individ....e cel putin dureros si crud pentru cei ce raman mereu la fel pe dinauntru.Poate sa te schimbe o situatie ...un necaz...o iubire...trecerea anilor...dar...niciodata nu se renunta la principii si valori.Poate eu sunt cea care traieste cu o impresie gresita.Poate ca si eu o sa ma schimb candva doar ca unii o fac mai devreme si altii mai tarziu.Dar uite ca am un defect nebun sa am incredere in oameni si cat timp o sa intalnesc persoane demne de admirat (si nu mi-e teama sa recunosc ca sunt cateva in viata mea care imi confera modelul de care am nevoie) o sa fiu aceeasi persoana...