duminică, 21 februarie 2010

Era odata...

Era odata o prietenie stransa si frumoasa.Se iubeau si se respectau.Increderea era icoana lor si stiau ca nimic nu va putea sa distruga podul uneia catre cealalta.Timpul trece si uneori e rau...au inceput sa cada scandurile podului una cate una.Minciuna s-a strecurat intre ele si totul a ramas in urma.A plecat una cate una...nimic nu e intamplator.Se poate sa fie totul imaginar?Se poate sa te simti strain fata de cineva care ti-a fost alaturi mereu la propriu?Se poate sa te inseli si sa traiesti mereu cu o impresie gresita?Si a ramas fara ele...dar viata continua.Prieten e el care iti e alaturi si care te iubeste din priviri si din fapte nu din vorbe.]

Am inteles ca acolo unde cade o piatra asa e scris....am inteles ca acolo unde e suferinta o sa vina mai tarziu fericirea....am inteles ca nimic nu se intampla fara rost...am inteles ca iubirea si increderea se da in bucatele mici si treptat....am inteles ca viata nu e deloc grea atunci cand o vezi usoara....am inteles ca sa fiu eu nu e nimic din ce ar putea altii sa faca.

luni, 15 februarie 2010

Perfectiunea ce produce suferinta sau Doamna Plinadea

Vai cat de simplu e sa judecam fara sa analizam mai intai daca nu cumva suferim de aceeasi "boala".Cum sa intrebi ceva si apoi sa nu astepti sa ti se dea raspunsul pe motiv ca nu te mai intereseaza?Cum sa jignesti o persoana doar pentru ca are alte gusturi si pentru ca gandeste altfel?Pe ce motiv ai tu dreptul sa iti bati joc de cineva care dupa umila si neinteresanta ta parere valoreaza mai putin ca domnia ta?

Spui ca nu conteaza de religie nationalitate sau culoare, toti suntem egali dar e doar o impresie de incipit pentru ca in libertatea gandirii tale esti cea mai egoista si discriminatoare persoana.Dar cine sa te judece cand nimeni nu te ajunge?Si da eu am mancarimi pe piele cand te ascult sau te vad.Si da imi provoci sila cu falsitatea ta.Si da exista persoane mai bune ca tine.Si da....esti o suferinda a vietii.

Dar priveste partea buna a lucrurilor....ai avut onoarea sa te regasesti intre randurile blogului meu....dar ce crezi?Daca nimeni nu o sa imi citeasca postul este pentru ca nimeni nu te iubeste...pentru ca nu are de ce....Asta e....have a nice life....but you can't! big  kiss....you really need it!:*

vineri, 5 februarie 2010

Respectul

Mi-a atras atentia tema respectului din ziua de azi.Si nu ma refer doar la respectul gen "lasat femeie batrana sa se aseze pe scaun in autobuz" ci la respectul de zi cu zi,la respectul de sine,la respectul fata de viata.

Nu sunt o fiinta perfecta si nici nu cred ca exista asa ceva insa respectul nu este o calitate sau un defect este doar ceva vital.Multi gresesc considerand ca doar pentru ca au lasat o femeie in fata la coada din magazin sau pentru ca au dat 1 ban unui om sarac si-au facut datoria pentru restul lunii.Nu e chiar asa.

Am vazut astazi un film...ce e drept insipirat din fapte reale...ce se intampla in ziua de azi din ce in ce mai des.Este vorba despre o fata de 16 ani care ramane insarcinata si decide sa dea copilul unei familii care ii va putea da ceea ce ea nu poate.Mi se pare atat de ciudat sa dai o viata...un copil ca si cum destinul lui iti apartine.Doar pentru ca nu poate sa raspunda pentru el i se iau toate drepturile.Inainte de asta se considera obtiunea avortului sau mai bine zic "crima cu premeditare".Unde mai e respectul fata de viata?Cine poate sa decida cand sa moara o fiinta?

Din ce in ce mai multi tineri care se drogheaza sau care consuma alcool pana la epuizare.Sa te bucuri de viata nu inseamna sa faci tot ceea ce e gresit pentru ca apoi sa iti para rau.Sa ai respect fata de tine este sa stii cand sa spui nu fara sa iti pese de grup,de parerea altora.Sa ai respect fata de tine implica sa ramai singur in lumina cu propriile principii si valori chiar daca pare tentanta partea plina de intuneric unde nu te regasesti.

Sa ai respect fata de tine este sa nu iti fie niciodata rusine de ceea ce ai facut candva,sa poti sa iti recunosti o vina si sa iti iei niste aplauze tot cu fruntea sus,sa poti sa o iei de la capat chiar daca totul pare pierdut si sa reusesti.

Nu sunt multe de facut...dar uneori pare atat de greu incat unii se lasa invinsi de nesimtire.