Chiar daca erau din nou acasa...nu puteau uita clipele petrecute la mare.Era locul lor acum,parca ramasesera acolo o parte din ei pentru totdeauna.Si chiar asa era.Locul era magic si nu putea fi uitat asa de usor.Pacat ca au trebuit sa se intoarca asa de repede.
Cora nu a uitat insa sa faca poze ...a pastrat numai una .Una in care erau ei noi si in spate marea si soarele ce apunea.Cea mai reusita poza.A lipit-o pe prima pagina a caietului verde astfel incat de fiecare data cand il deschidea sa isi aduca aminte de momentele minunate.
De acum nimic nu ii mai putea desparti...niciodata.El nu o va lasa sa plece iar ea nu se va lasa parasita.Dupa noaptea de iubire petrecuta la mare cei doi se apropiasera mai mult.Era si normal.Ea ii daduse lui tot ce avea o fata de pretuit mai mult.Fusese primul baiat.El o admira si o iubea acum si mai mult.
Nimic nu era mai frumos decat iubirea dintre ei.De cate ori se vedeau simteau ca le alearga mii de fluturi prin stomac.De cate ori clipeau simteau ca le apare in fata chipul iubit.La fiecare sarut se pierdea tot imprejurul.
Ce puteau ei sa ceara de la viata?Nu era oare totul perfect?Dar pana cand sa dureze?El avea deja 18 ani.Avusese o petrecere frumoasa.Parintii lui ii dadeau tot ce isi dorea,doar ca el o dorea pe Cora iar parintii lui nu o acceptau.Si tocmai pentru ca el o iubea asa de mult nu ii zisese niciodata de refuzul parintilor lui de a o cunoaste.Cumva ea presimtea asta si niciodata nu pornea o discutie pe tema asta.Ii era greu.Stia ca or sa aiba probleme odata si odata numai ca nu vroia sa patrunda in lumea ei de basm asa o vraja malefica.Ii placea cum era totul acum.Dar trebuia sa infrunte candva si greutati...oare sa fie ea pregatita?
duminică, 14 iunie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
draguta toata povestea pana acum.nice
RăspundețiȘtergere